Banii din PNRR au dată de expirare scrisă în regulamentul european care i-a creat. Schema PNRR de digitalizare a IMM-urilor moștenește acea dată. De acolo vin toate particularitățile ei: grantul plafonat după mărimea firmei, bugetul împărțit pe regiuni cu ponderi fixe și un termen de plată mutat de trei ori în doi ani. Calendarul nu vine din politica ministerului.
Ce finanțează schema de digitalizare a IMM-urilor?
Adoptarea de tehnologii digitale în firme mici și mijlocii, printr-o schemă de ajutor de minimis administrată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Grantul acoperă 90% din costurile eligibile, restul rămâne în sarcina beneficiarului, iar plafonul depinde de categoria în care se încadrează firma.
Schema PNRR de digitalizare a IMM-urilor a fost aprobată prin Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 401/2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 191 din 7 martie 2023. Ea aparține pilonului III al planului național, componenta 9, investiția I3, măsura 1.
Plafonul urcă odată cu mărimea firmei, deși numele oficial al apelului vorbește despre o singură cifră. Art. 6 alin. (1) din schemă fixează intervale distincte, iar alin. (3) al aceluiași articol păstrează aceeași intensitate pentru toate categoriile.
| Categoria firmei | Valoarea ajutorului |
|---|---|
| microîntreprindere | 20.000–30.000 euro |
| întreprindere mică | 20.000–50.000 euro |
| întreprindere mijlocie | 20.000–100.000 euro |
Cheltuielile eligibile merg de la consultanța de identificare a soluției și echipamentele hardware până la licențe software, rețea locală, site de prezentare, servicii de cloud, securitate cibernetică și audit tehnic. Instruirea personalului e și ea eligibilă, dar plafonată.
De ce are PNRR o dată de expirare?
Pentru că mecanismul care îl finanțează a fost creat cu termen. Regulamentul (UE) 2021/241 stabilește că jaloanele și țintele finale se ating cel târziu la 31 august 2026, iar plățile către statele membre se fac până la 31 decembrie 2026. Nicio schemă națională nu poate trece dincolo de aceste date.
Cele două termene stau la articole diferite din regulament, în forma consolidată aplicabilă din 1 martie 2024. Art. 20 alin. (5) lit. d) cere ca decizia Consiliului pentru fiecare stat să prevadă un termen final care nu depășește 31 august 2026. Art. 24 alin. (1) închide plățile la 31 decembrie 2026.
Consecința pentru o firmă e directă. Un proiect finanțat din PNRR nu are un termen negociabil, pentru că data-limită nu aparține programului, ci instrumentului european din care vin banii. Prelungirile posibile se opresc înaintea acelei date.
Aceeași logică explică de ce planul se renegociază, dar nu se prelungește. Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru România, adoptată în noiembrie 2021, a fost modificată în decembrie 2023 și în noiembrie 2025, fără ca termenul final să se miște.
Cum se împarte bugetul între regiuni?
Cu ponderi fixate în schemă, nu la nivel național. Art. 17 alin. (2) alocă bugetul total pe cele opt regiuni de dezvoltare, fiecare cu procentul ei. Un proiect se măsoară cu cele din regiunea unde se află sediul, nu cu toate cererile depuse în țară.
Bugetul schemei e de 347,5 milioane de euro, echivalent în lei la cursul InforEuro din noiembrie 2022. Ponderile regionale merg de la 14,36% pentru Sud-Vest Oltenia până la 7,46% pentru București-Ilfov, iar art. 18 estimează maximum 7.000 de beneficiari.
Împărțirea are un efect pe care grila de punctaj nu-l arată. Același punctaj poate intra la finanțare într-o regiune cu alocare mare și poate rămâne pe dinafară în alta, pentru că se compară cu alte proiecte.
Redistribuirea e prevăzută, dar vine la final. Art. 17 alin. (4), în forma dată de Ordinul nr. 5.448/2025, permite contractarea proiectelor rămase în afara alocării din regiunile epuizate, în ordinea punctajului și în limita disponibilului.
De ce s-a mutat termenul de plată de trei ori?
Pentru că data europeană nu se mișcă, dar implementarea rămâne în urmă. Ministerul a împins de trei ori termenul până la care se pot face plăți către beneficiari, prin ordine succesive, fiecare modificând același alineat din schemă. Direcția a fost mereu aceeași.
| Termen de plată | Actul | Publicare |
|---|---|---|
| 31 decembrie 2025 | Ordinul nr. 401/2023, forma inițială | MO nr. 191 din 7 martie 2023 |
| 30 iunie 2026 | Ordinul nr. 5.448/2025 | MO nr. 858 din 18 septembrie 2025 |
| 31 august 2026 | Ordinul nr. 606/2026 | MO nr. 369 din 4 mai 2026 |
| 30 octombrie 2026 | Ordinul nr. 963/2026 | MO nr. 524 din 25 iunie 2026 |
Cursa se vede cel mai bine la penultima mutare. Ordinul nr. 606/2026 a pus termenul exact pe 31 august 2026, adică pe data din regulament. Două luni mai târziu, Ordinul nr. 963/2026 l-a împins la 30 octombrie, între termenul jaloanelor și cel al plăților europene.
A rămas în urmă un alineat. Art. 16 alin. (1), care spune că schema se aplică până cel târziu la 31 decembrie 2025, nu a fost modificat niciodată. Cele două alineate ale aceluiași articol nu mai spun același lucru, iar cel care contează în practică e al doilea.
Ce obligații rămân după încasarea grantului?
Cofinanțarea, raportarea și păstrarea documentelor. Art. 13 alin. (2) din schemă cere beneficiarului să acopere din surse proprii atât cei 10% din bugetul eligibil, cât și întreaga valoare a cheltuielilor neeligibile, apoi să raporteze datele de monitorizare la termenele cerute de administrator.
Sursele contribuției proprii sunt limitate explicit. Nota de la același alineat le enumeră: resurse proprii, credite bancare fără garanție de stat, aport al acționarilor care nu sunt organisme ale statului sau alte surse private.
Documentele rămân relevante mult după închiderea proiectului. Art. 13 alin. (2) lit. c) cere păstrarea tuturor actelor privind ajutorul primit timp de minimum zece ani fiscali de la data acordării, ca dovadă a respectării regulilor europene și naționale de ajutor de stat.
Nerespectarea condițiilor duce la restituire. Lit. d) prevede returnarea parțială sau integrală a ajutorului, cu dobânda calculată potrivit reglementărilor din domeniu, iar grantul consumă plafonul de minimis descris în harta finanțărilor pentru IMM.
Unde se verifică forma în vigoare a schemei?
Pe portalul legislativ, dar numai în forma marcată ca actualizată. Textul schemei apare acolo în două variante cu același titlu și aceeași dată, dintre care una nu a primit niciuna dintre modificările ulterioare. Diferența dintre ele e de zece luni pe termenul de plată.
Marcajul face departajarea. Forma actualizată poartă litera „A” în titlul afișat și conține adnotări de tipul „a fost modificat de Ordinul nr. …, publicat în Monitorul Oficial nr. …” după alineatele atinse. Forma fără adnotări arată încă termenul din 2023.
Nici forma corectă nu spune totul. Portalul afișează, pentru un alineat modificat de mai multe ori, doar ultima intervenție, așa că istoricul unui termen se reconstituie citind ordinele unul după altul.
Ce greșesc cei mai mulți la finanțările din PNRR
Numele apelului și comunicatele care îl însoțesc descriu o singură cifră și un singur calendar. Regulile care decid dacă banii ajung efectiv în firmă stau însă în schemă, în articolele despre cheltuieli și obligații, iar câteva dintre ele au consecințe în buget.
- Numele apelului e citit ca plafon pentru orice solicitant. Cei 100.000 de euro din denumire sunt maximul pentru o întreprindere mijlocie. O microîntreprindere se oprește la 30.000 de euro, potrivit art. 6 alin. (1).
- Ajutoarele primite anterior nu sunt inventariate înainte de depunere. Grantul intră în același plafon de minimis cu alte ajutoare ale firmei, inclusiv cu cel dintr-un program cu apel pe sesiuni, și se reduce corespunzător.
- Serviciile se contractează doar pentru perioada de implementare. Domeniul web, serviciile de cloud și cele de securitate cibernetică sunt eligibile la art. 15 pentru implementare și pentru perioada de durabilitate, deci contractele mai scurte lasă cheltuieli descoperite.
- Auditul tehnic e comandat furnizorului care livrează echipamentele. Art. 15 alin. (1) lit. j) interzice ca entitatea care face auditul tehnic să fie furnizor și pentru alte cheltuieli eligibile din același proiect.
Întrebări frecvente
Se finanțează și TVA-ul nedeductibil?
Da, dar din altă sursă. Art. 17 alin. (1) din schemă separă cele 292,1 milioane de euro din PNRR de cele 55,4 milioane de la bugetul de stat, care acoperă TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile atunci când nu e deductibil. Contează, prin urmare, dacă firma deduce sau nu TVA-ul achizițiilor.
La ce curs se transformă grantul în lei?
La cursul InforEuro valabil la data semnării contractului de finanțare, potrivit art. 6 alin. (2). Cursul nu e cel din momentul depunerii cererii și nici cel folosit pentru calculul bugetului schemei, care e cursul din noiembrie 2022.
Cine nu poate primi ajutor prin această schemă?
Firmele din pescuit și acvacultură, cele din producția primară de produse agricole și, în anumite condiții, cele din prelucrarea produselor agricole. Art. 5 alin. (2) exclude și ajutoarele legate de export, cele condiționate de folosirea produselor naționale și achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri.
Este obligatoriu un curs pentru conducerea firmei?
Da. Art. 15 alin. (1) lit. k) include obligatoriu, între cheltuielile de instruire, cursuri în domeniul tehnologiei informației pentru persoanele responsabile cu conducerea și controlul întreprinderii. Categoria e plafonată la cel mult o zecime din valoarea finanțată.
Ce cere principiul DNSH la echipamentele cumpărate?
Să nu prejudicieze semnificativ obiectivele de mediu, în sensul art. 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. Art. 9 din schemă transformă cerința în condiții tehnice concrete pentru hardware și pentru celelalte echipamente, cuprinse în anexa schemei.
Textul are caracter general și nu ține locul unei consultanțe juridice ori contabile. Cifrele și termenele citate au starea din august 2026 și provin din forma actualizată a schemei, care se modifică prin ordine succesive. Surse verificate în august 2026.