Codul fiscal fixează un plafon de TVA de 395.000 de lei într-un an calendaristic. Cifra e partea ușoară. Din 1 septembrie 2025, depășirea nu se mai constată la sfârșitul lunii: regimul normal de taxare pornește chiar din tranzacția care trece pragul. Factura care depășește plafonul devine prima factură cu taxă a firmei, iar cererea de înregistrare se depune în aceeași zi.
Care e plafonul de TVA și ce intră în el?
395.000 de lei, cifra de afaceri realizată sau declarată într-un an calendaristic, potrivit art. 310 alin. (1) din Codul fiscal. Pragul a urcat de la 300.000 de lei prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2025, în vigoare din 1 septembrie 2025. Sub el, firma aplică regimul special de scutire și nu adaugă taxă pe facturi.
Pragul nu ține de forma juridică. Se aplică oricărei persoane impozabile cu sediul activității economice în România — noțiunea din Codul fiscal care acoperă deopotrivă o societate și o persoană fizică autorizată. Baza de comparație e o cifră de afaceri proprie taxei, definită la alin. (2), diferită de cea din contul de profit și pierdere: care dintre cifrele de afaceri se compară cu pragul e o discuție în sine.
Teza a doua a alin. (2) scoate din calcul livrările de active fixe corporale și cesiunea sau transferul de active necorporale. Regimul special de scutire nici nu se cere — se consideră aplicat cât timp firma nu solicită înregistrarea.
Intrarea voluntară în regimul normal e permisă oricând, prin alin. (3). Când înregistrarea se cere odată cu înregistrarea în registrul comerțului, ea e valabilă chiar de la momentul înmatriculării, potrivit art. 316 alin. (1^1) lit. a).
Ce se întâmplă în ziua depășirii plafonului?
Regimul normal de taxare se aplică din data depășirii, începând cu tranzacția care o produce — art. 310 alin. (6). Cererea de înregistrare se depune cel târziu în aceeași zi. Între depășire și prima factură cu taxă nu mai există niciun interval de grație.
Forma asta a regulii vine din ordonanța publicată în Monitorul Oficial nr. 806 din 29 august 2025. Până atunci, cererea se putea depune în zece zile de la atingerea plafonului. Regimul normal începea abia din prima zi a lunii următoare celei în care se cerea înregistrarea, cum arată precizările ANAF de la intrarea în vigoare.
Tranzacția care trece pragul intră integral în regimul normal, nu doar partea de peste plafon. Ziua depășirii poate conține însă mai multe operațiuni, iar alin. (6) lasă o alegere: regimul normal se poate aplica și operațiunilor anterioare tranzacției declanșatoare, dacă sunt din aceeași zi.
Data înregistrării nu e data deciziei organului fiscal. Art. 316 alin. (1^1) lit. b) o fixează la data depășirii plafonului, oricând ar veni răspunsul, iar codul primit ulterior acoperă retroactiv intervalul.
Cum arată prima factură de după prag?
Depinde de un singur cuvânt din contract: dacă prețul convenit e net sau total. Tranzacția care trece pragul se taxează în întregime, iar cota standard e 21%, alături de o singură cotă redusă de 11%, ambele din 1 august 2025, potrivit materialului ANAF despre cotele de TVA.
Ipoteza de mai jos e declarată, nu măsurată: o firmă ajunsă la 380.000 de lei emite pe 15 octombrie o factură de 30.000 de lei, care trece pragul. Taxa colectată e cea înscrisă pe facturile emise, iar taxa deductibilă e cea de pe achiziții, scăzută din prima.
| Element | Preț convenit ca net | Preț convenit ca total |
|---|---|---|
| Bază de impozitare | 30.000,00 lei | 24.793,39 lei |
| Taxă la cota standard | 6.300,00 lei | 5.206,61 lei |
| Total de plată | 36.300,00 lei | 30.000,00 lei |
| Rămâne firmei | 30.000,00 lei | 24.793,39 lei |
Diferența dintre coloane nu vine dintr-o taxă în plus, ci din tăcerea contractului. Când prețul e tratat ca sumă totală, taxa se extrage din el, iar firma pierde din încasare exact cât colectează pentru stat. Contractele semnate sub plafon, fără mențiunea taxei, ajung astfel să coste furnizorul.
Plafon TVA lunar sau trimestrial: care e diferența?
Cele două praguri se confundă des, deși măsoară lucruri diferite. Plafonul de 395.000 de lei decide dacă firma colectează taxă. Al doilea decide cât de des se depune decontul de taxă, declarația periodică prin care se raportează taxa colectată și cea dedusă. Perioada fiscală implicită rămâne luna calendaristică.
Trimestrul e excepția, condiționată dublu de art. 322 alin. (2): în anul precedent, cifra de afaceri să nu fi depășit 100.000 euro și să nu se fi făcut nicio achiziție intracomunitară de bunuri. Echivalentul în lei se calculează la cursul comunicat de Banca Națională a României pentru 31 decembrie a anului precedent.
Firma care se înregistrează în cursul anului nu scapă prin proporție. Alin. (4) cere declararea cifrei de afaceri obținute, recalculată la un an calendaristic întreg. Trei luni de activitate se raportează la douăsprezece, iar rezultatul poate trece pragul chiar dacă încasările reale au rămas sub el.
Ce se poate deduce din perioada de dinaintea înregistrării?
Taxa de pe achizițiile rămase neconsumate. Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 dau, la pct. 83 alin. (11), dreptul la ajustare pentru bunurile aflate în stoc, serviciile neutilizate, bunurile de capital cu perioada de ajustare neexpirată și achizițiile a căror livrare are loc după trecere.
Ajustarea e operațiunea prin care taxa nededusă anterior se recuperează la schimbarea regimului. Stocul se constată prin inventariere, iar bunul de capital e imobilizarea urmărită fiscal pe mai mulți ani. Valoarea rezultată intră în primul decont.
Dreptul are o condiție de termen ușor de ratat. Norma îl acordă persoanelor care solicită înregistrarea în termenul stabilit la art. 310 alin. (6), iar termenul e acum ziua depășirii. În schimb, o cerință de formă e înlăturată: facturile de achiziție dinainte de înregistrare nu trebuie să poarte codul de TVA al cumpărătorului.
Ce se întâmplă dacă înregistrarea se cere prea târziu?
Data înregistrării se mută înapoi, la ziua depășirii plafonului. Organul fiscal o poate face din oficiu, prin art. 310 alin. (6^1), iar firma o poate cere singură, prin alin. (6^2). Suma stabilită e diferența dintre taxa care ar fi trebuit colectată și cea pe care firma ar fi avut dreptul să o deducă.
Rezultatul poate fi și negativ, în favoarea firmei, când taxa deductibilă o depășește pe cea colectată. Deconturile pentru perioada scursă nu se depun: art. 323 alin. (4) scutește expres de obligația aceasta, iar sumele calculate intră în primul decont de după înregistrare.
Clienții nu rămân descoperiți. Firma care își corectează singură situația poate emite facturi de corecție către beneficiari, prin art. 330 alin. (3^1), pentru operațiunile din perioada în care regimul normal ar fi trebuit aplicat. Beneficiarii își deduc taxa înscrisă acolo, în condițiile art. 297–302.
Înregistrarea din oficiu vine cu un efect propriu. Normele fixează luna calendaristică drept perioadă fiscală pentru anul înregistrării, indiferent de cifra de afaceri.
Ce se schimbă în firmă după înregistrare
Taxa apare pe fiecare factură emisă, taxa de pe achiziții devine deductibilă, iar decontul intră în calendarul lunar sau trimestrial. Se pierde în același timp un drept mărunt, cel de a emite factură simplificată dincolo de pragul obișnuit de valoare.
Factura simplificată e forma scurtă de factură, cu mai puține mențiuni obligatorii. Art. 319 alin. (12) o admite sub echivalentul a 100 euro și, prin litera c) adăugată în 2025, oricărei persoane care aplică regimul special de scutire. Litera aceea se stinge odată cu scutirea.
Prețul e cealaltă schimbare, iar direcția ei depinde de clientelă. Cumpărătorul înregistrat în scopuri de TVA deduce taxa. La persoane fizice, adăugarea ei fie urcă prețul final, fie taie marja.
Înregistrarea nu e singurul termen calculat înapoi de la o dată fixă: la primul contract de muncă, forma scrisă și transmiterea în registru preced prima zi lucrată. Marja mutată de taxă deplasează cât trebuie vândut ca să se acopere costurile fixe.
Ce greșesc cei mai mulți la plafonul de TVA
Greșelile nu apar la citirea cifrei, ci la aplicarea ei pe un an de activitate. Baza de comparație e definită restrictiv, iar unele efecte se declanșează dintr-o singură operațiune, fără prag de valoare. Confuziile de mai jos revin constant:
- Plafonul se urmărește pe an calendaristic, nu pe ultimele douăsprezece luni. Alin. (2) raportează cifra la operațiunile efectuate în cursul unui an calendaristic. La 1 ianuarie calculul repornește de la zero, oricât s-ar fi facturat în decembrie.
- Vânzarea unui utilaj nu apropie firma de prag. Livrările de active fixe corporale ies din baza de referință, așa că înnoirea parcului nu declanșează nimic. Sperietura apare la firmele care confundă cele două noțiuni de cifră de afaceri.
- O singură achiziție intracomunitară de bunuri mută decontul pe lună. Art. 322 alin. (7) o spune fără prag de valoare: contează operațiunea, nu suma. Luna calendaristică se aplică apoi și în anul următor, prin alin. (8).
- Ajustarea stocului e scrisă cu o condiție de termen. Norma o acordă celor care cer înregistrarea în termenul de la art. 310 alin. (6). Întârzierea trece cazul pe mecanismul separat al alin. (6^1)–(6^3).
Întrebări frecvente
Plafonul se calculează pe an calendaristic sau pe ultimele 12 luni?
Pe an calendaristic. Art. 310 alin. (1) și (2) din Codul fiscal raportează cifra de afaceri la operațiunile efectuate în cursul unui an calendaristic. Un interval mobil de douăsprezece luni nu are temei în text, iar la 1 ianuarie calculul repornește de la zero.
O firmă înființată în octombrie are plafonul redus proporțional?
Nu. Art. 310 alin. (5) prevede că, pentru persoana impozabilă nou-înființată care începe o activitate economică în decursul unui an calendaristic, plafonul rămâne cel de la alin. (1), întreg. Recalcularea proporțională apare în altă parte: la perioada fiscală.
Un PFA are alt plafon de TVA decât un SRL?
Nu. Pragul se aplică persoanei impozabile cu sediul activității economice în România, fără distincție după forma juridică. Un PFA înregistrat la registrul comerțului și o societate au același plafon și aceleași obligații la depășire. Diferă impozitarea veniturilor, nu regimul taxei.
Se poate reveni la regimul de scutire după înregistrare?
Da, cu două condiții și o fereastră fixă. Art. 310 alin. (7) cere ca anul precedent să fi rămas sub plafon și ca anul curent să nu îl fi depășit până la data cererii. Solicitarea se depune între 1 și 10 ale lunii următoare perioadei fiscale.
Ce se întâmplă cu facturile emise fără TVA după data depășirii?
Se corectează. Art. 330 alin. (3^1) permite emiterea de facturi de corecție către beneficiari după înregistrare sau după mutarea datei de înregistrare la data depășirii. Beneficiarii își deduc taxa înscrisă în ele, în limitele art. 297–302. Obligația de plată rămâne a emitentului.
Articolul prezintă cadrul general și nu înlocuiește discuția cu un contabil pe un caz concret. Datele sunt cele din august 2026; plafonul și cotele s-au schimbat în 2025, deci cifrele se reverifică în Codul fiscal înainte de orice decizie.