Categorie: Finanțări

Start-Up Nation funcționează pe ediții. Fiecare ediție are propriul act normativ, propriul buget și propriile condiții de eligibilitate, iar între 2017 și 2026 temeiul programului s-a schimbat de trei ori. Ce rămâne identic dincolo de ediție e mecanismul: ordinea la finanțare urmează punctajul, punctajul se autodeclară și se verifică ulterior, iar obligațiile beneficiarului continuă după plată.

Ce este Start-Up Nation și cine îl finanțează?

Un program public prin care firme nou-înființate primesc bani nerambursabili, sub formă de ajutor de minimis. Sursa banilor nu e constantă. Primele ediții au venit din bugetul de stat, iar ediția aprobată în 2024 e finanțată din fonduri europene, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027.

Minimisul e categoria de ajutor pentru care Uniunea Europeană nu cere aprobare în avans, fiindcă îl consideră prea mic pentru a distorsiona concurența. Plafonul și modul de calcul pe întreprindere unică sunt aceleași pentru orice schemă și stau descrise separat, alături de tipurile de finanțare la care are acces o firmă mică. Ce e propriu programului începe după această încadrare.

Primul cadru a fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 79 din 30 ianuarie 2017 și aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2017. Art. 3 alin. (1) prevedea cel mult 200.000 lei pentru maximum 10.000 de beneficiari pe an, acoperind 100% din cheltuielile eligibile. Banii veneau de la bugetul de stat, potrivit alin. (2).

Acel act nu mai descrie niciun apel. Art. 1 limitează implementarea la perioada 2017–2020, iar forma consolidată de pe portalul legislativ se oprește la o modificare din decembrie 2018. Rămâne util pentru mecanică, nu pentru cifre.

Câte ediții a avut programul și pe ce acte s-au sprijinit?

Programul a rulat pe trei temeiuri diferite în nouă ani. Ordonanța de urgență din 2017 a acoperit intervalul 2017–2020. Ediția din 2022 a pornit de la un ordin de ministru, pe o schemă de minimis națională. Ediția aprobată în 2024 stă pe o ordonanță proprie și pe bani europeni.

Ediția	Actul care o aprobă	Sursa banilor	Publicare
2017–2020	OUG nr. 10/2017, aprobată prin Legea nr. 112/2017	bugetul de stat	MO nr. 79 din 30 ianuarie 2017
2022	Ordinul ministrului antreprenoriatului și turismului nr. 1.111/2022	schemă de minimis națională	MO nr. 635 din 28 iunie 2022
2024	Ordonanța Guvernului nr. 29/2024	Programul Educație și Ocupare 2021–2027	MO nr. 814 din 14 august 2024

Discontinuitatea nu e formală. Preambulul Ordinului nr. 1.111/2022 nu invocă deloc ordonanța din 2017: se sprijină pe Legea nr. 346/2004, pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 și pe regulamentul european de minimis din 2013.

Parametrii se mută odată cu temeiul. Ordonanța Guvernului nr. 29/2024 prevede la art. 3 alin. (5) un sprijin de cel mult 250.000 lei pe beneficiar, iar alin. (6) plafonează ajutorul la 90% din valoarea eligibilă și cere o cofinanțare de minimum 10%. Prima ediție acoperea integral cheltuielile eligibile.

De aici vine limita oricărei comparații între ediții. Sumele, punctajele și grupul-țintă aparțin actului care aprobă ediția, nu programului.

Cum se stabilește ordinea la finanțare?

Pe punctaj, în ordine strict descrescătoare. Aplicația de înscriere calculează punctajul în momentul transmiterii formularului și îl atribuie proiectului. Verificarea administrativă și evaluarea de eligibilitate urmează apoi acea ordine, nu ordinea în care au intrat dosarele. Data depunerii intervine doar ca criteriu de departajare între punctaje egale.

Mecanica e scrisă în art. 4 din ordonanța din 2017 și reapare în procedura ediției 2022. Alin. (2) cere înregistrarea și completarea online a planului de afaceri, iar aplicația confirmă înscrierea și comunică punctajul. Alin. (3) lit. b) așază verificarea în ordinea punctajului generat automat, iar lit. c) permite finanțarea o singură dată.

Punctajul are o scară fixă. Anexa ordonanței îl plafonează la 100 de puncte și cere minimum 50 pentru accesarea programului. La punctaje egale departajarea merge pe criterii prestabilite, ultimul dintre ele fiind data și ora înscrierii.

Ordinea devine publică prin numerotare. Procedura ediției 2022 prevedea că aplicația generează pentru fiecare proiect un număr de identificare în Registrul Unic Electronic, numit număr RUE, iar ministerul publică listele aplicanților în ordinea acestor numere.

Ce se întâmplă dacă punctajul declarat nu se confirmă?

Cererea se respinge. Regula e asimetrică și merită citită înainte de înscriere. Un punctaj real mai mic decât cel generat de aplicație aduce decizie de respingere la finanțare. Un punctaj real mai mare nu ajută: solicitantul rămâne cu punctajul aplicației.

Textul stă în procedura aprobată prin Ordinul nr. 1.111/2022, la capitolul de verificare și selecție a beneficiarilor. Consecința practică e că un punctaj umflat nu coboară proiectul mai jos în listă, ci îl scoate din ea.

Procentele asumate la înscriere funcționează la fel. Beneficiarul care a obținut punctaj pentru o anumită pondere a achizițiilor trebuie să o respecte exact, altfel valoarea totală a proiectului se redimensionează până când condiția e îndeplinită.

Ce obligații rămân după ce banii au intrat?

Menținerea locurilor de muncă asumate, păstrarea activității și interdicția de a vinde firma. Obligațiile se asumă în formularul de finanțare și se verifică prin monitorizare. Termenele se măsoară de la finalizarea implementării, nu de la încasare. Nerespectarea lor duce la recuperarea integrală a ajutorului, cu dobândă calculată de la data plății.

Ordonanța din 2024 fixează la art. 4 alin. (9) o perioadă de minimum 24 de luni de la finalizarea implementării, în care locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare rămân ocupate. Alin. (10) interzice înstrăinarea părților sociale pe durata implementării și a sustenabilității afacerii.

Sancțiunea e aceeași de la prima ediție. Art. 7 alin. (2) din ordonanța din 2017 prevede recuperarea totală a ajutorului când beneficiarul nu a păstrat locurile de muncă și investiția, a dat declarații incomplete ori neconforme sau a schimbat destinația banilor. Alin. (3) adaugă dobânda, datorată de la data plății până la recuperare.

Procedura de recuperare nu e proprie programului: trimite la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, cadrul național al ajutorului de stat.

Cum se verifică dacă programul e deschis?

În Monitorul Oficial, în două locuri. Ediția însăși se aprobă fie printr-o ordonanță, fie direct prin ordin al ministrului, iar regulile de înscriere stau în procedura de implementare, aprobată tot prin ordin. Fără procedura publicată, sesiunea nu se poate deschide, oricâte anunțuri ar circula despre ea.

Ordonanța din 2024 scrie chiar ea că regulile se vor muta. Art. 6 alin. (2) cere aprobarea procedurii prin ordin în 30 de zile de la intrarea în vigoare și prevede că aceasta „se actualizează, după caz”, după ghidul solicitantului și după schema de minimis.

Lanțul ediției 2024 arată cât de des se întâmplă. Procedura a fost aprobată prin Ordinul nr. 328/2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 243 și 243 bis din 20 martie 2025, apoi modificată prin Ordinul nr. 280/2026, prin Ordinul nr. 480/2026 și prin Ordinul nr. 922/2026, ultimul publicat în iunie 2026.

Un exemplu arată de ce contează. Ordinul nr. 480/2026 a scos condiția ca activele cumpărate să facă parte din categoria mijloacelor fixe. În locul ei a introdus un prag propriu al programului, de 2.500 lei valoare individuală, independent de tratamentul fiscal-contabil al bunurilor. Semnătura electronică, înființarea firmei, tabletele, telefoanele mobile și plăcuțele informative sunt exceptate de la acel prag.

Textul integral nu stă însă în ordin. Atât Ordinul nr. 1.111/2022, cât și Ordinul nr. 328/2025 precizează că anexa cu procedura se publică într-o ediție „bis” a Monitorului Oficial, care se achiziționează separat.

Ce greșesc cei mai mulți la Start-Up Nation

Pregătirea începe de obicei de la lista de cheltuieli, adică de la partea care se schimbă cel mai des. Deciziile cu adevărat scumpe sunt luate mai devreme, la forma juridică și la finanțarea propriei contribuții, și nu se mai pot corecta după depunere.

• Forma juridică se alege înainte de a verifica ce acceptă programul. Art. 4 alin. (8) lit. b) din ordonanța din 2024 cere o societate înregistrată potrivit Legii nr. 31/1990 sau o microîntreprindere înființată de un întreprinzător debutant. Forma juridică pe care o cere programul exclude persoana fizică autorizată.
• Cei 10% de cofinanțare se caută la momentul decontului. Cerința e la art. 3 alin. (6) din ordonanța ediției 2024, iar ajutorul se acordă prin rambursare: cheltuiala se plătește integral din banii firmei înainte de a fi decontată.
• Capitalul social se confundă cu aportul propriu la proiect. Capitalul social subscris al firmei nou-înființate e o cifră din actul constitutiv, în timp ce cofinanțarea e o plată efectivă către furnizori.
• Termenul de cheltuire curge de la contract, nu de la aprobarea listei. Ordinul nr. 922/2026 îl fixează la cel mult 12 luni de la intrarea în vigoare a contractului de finanțare, cu o dată-limită absolută dincolo de care ajutorul nu se mai acordă.

Întrebări frecvente

Se poate înscrie același solicitant de două ori în aceeași sesiune?

Nu. Art. 4 alin. (2) lit. b) din ordonanța din 2017 prevede că aplicația online nu permite înscrierea de două ori a aceluiași solicitant în aceeași sesiune. Procedura ediției 2022 merge mai departe: cine reușește să înregistreze aceeași societate de două ori primește decizie de respingere pentru ambele înregistrări.

Poate fi vândută firma după primirea finanțării?

Nu pe durata obligațiilor asumate. Art. 4 alin. (10) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2024 interzice înstrăinarea acțiunilor sau a părților sociale în perioada de implementare și în cea de sustenabilitate, sub sancțiunea neacordării ajutorului sau a recuperării lui.

Ce se întâmplă cu proiectele rămase fără buget?

Rămân neapelate. Art. 3 alin. (3) din ordonanța din 2024 leagă implementarea de limita bugetului disponibil, iar ordonanța din 2017 condiționa plata de creditele bugetare aprobate pentru anul respectiv. Un punctaj peste minimul cerut nu garantează finanțarea.

Se aplică o modificare de procedură și cererilor deja depuse?

Da, când ordinul o prevede expres. Ordinul nr. 480/2026 dispune că prevederile lui se aplică tuturor cererilor de finanțare depuse în cadrul ediției 2024. O regulă schimbată în timpul sesiunii poate ajunge astfel să guverneze un dosar depus înaintea ei.

Contează regiunea de domiciliu a solicitantului?

În ediția 2024, da. Art. 4 alin. (8) lit. e) cere ca firma să aibă sediul social și să implementeze afacerea în regiunea de dezvoltare în care își are domiciliul persoana fizică eligibilă. Bugetul ediției e împărțit pe regiuni de dezvoltare prin art. 4 alin. (2), ceea ce explică cerința.

---

Textul are caracter general și nu ține locul unei consultanțe juridice ori contabile. Cifrele de ediție citate au starea din august 2026, iar procedura fiecărei ediții se modifică în timpul ei, deci actele indicate se deschid înainte de orice înscriere. Surse verificate în august 2026.

Sub numele de fonduri IMM circulă trei mecanisme diferite: granturi, credite cu garanție de stat și instrumente financiare. Programele prin care ajung la firme se rescriu la fiecare ediție. Trei filtre rămân însă aceleași și decid dosarul înainte ca vreun apel să se deschidă: dimensiunea firmei, plafonul de minimis și data cererii.

Ce tipuri de finanțare are la dispoziție un IMM?

Grantul, adică suma nerambursabilă acordată pentru cheltuieli aprobate în prealabil, garanția de stat care acoperă o parte din riscul băncii și instrumentele financiare, în care banii publici ajung la firmă prin intermediari. Fiecare dintre cele trei produce alt tip de obligație.

Grantul se decontează pe cheltuieli eligibile și cere aproape întotdeauna o contribuție proprie. Garanția nu aduce bani în firmă: creditul rămâne integral de rambursat, iar avantajul public stă în comisionul redus și în dobânda subvenționată. Cadrul acestui mecanism e Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2017, prin care Ministerul Finanțelor mandatează Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM să emită garanții în numele și în contul statului. Condițiile fiecărei ediții se aprobă separat, prin norme.

Ce le desparte nu e suma, ci consecința unui proiect care nu iese. La grant, nerespectarea condițiilor duce la restituire. La creditul cu garanție de stat, obligația de plată există din prima zi, indiferent de rezultat.

Cum se stabilește dacă firma e IMM?

După numărul mediu anual de salariați și după cifra de afaceri netă sau activele totale. Legea nr. 346/2004 cere, la articolul 3 alineatul (1), sub 250 de salariați și fie cifră de afaceri de cel mult 50 de milioane de euro, fie active de cel mult 43 de milioane.

Articolul 4 alineatul (1) împarte apoi categoria în trei. Microîntreprinderea are până la 9 salariați și 2 milioane de euro, întreprinderea mică între 10 și 49 de salariați și 10 milioane, iar cea mijlocie între 50 și 249 de salariați. Multe apeluri de fonduri IMM rezervă sume distincte fiecărei categorii, așa că încadrarea contează și după ce eligibilitatea generală e stabilită.

Datele se iau din situațiile financiare ale exercițiului precedent, aprobate de adunarea generală, potrivit articolului 6 alineatul (1). O depășire a plafoanelor nu schimbă imediat statutul: articolul 6 alineatul (2) cere ca depășirea să se producă în două exerciții financiare consecutive. Firma prin care se cere finanțarea, dacă e nou-înființată și nu are încă situații aprobate, își determină datele în cursul exercițiului și le declară pe propria răspundere.

De ce nu ajunge propriul bilanț pentru încadrare?

Pentru că legea calculează dimensiunea pe un perimetru mai larg decât firma. Articolele 4^1–4^5 împart întreprinderile în autonome, partenere și legate, după capitalul deținut, după drepturile de vot și după posibilitatea de a exercita o influență dominantă.

O firmă e autonomă dacă rămâne sub 25% din capital sau din drepturile de vot în ambele sensuri: nu deține atât în altă societate și nimeni nu deține atât în ea.

Peste acest prag, în lipsa unui raport de control, întreprinderile sunt partenere. Articolul 4^4 enumeră patru raporturi care le fac legate. Trei sunt evidente: majoritatea drepturilor de vot, dreptul de a numi ori revoca organele de conducere și influența dominantă întemeiată pe contract sau pe actul constitutiv. Al patrulea e majoritatea voturilor obținută printr-un acord cu ceilalți asociați.

Legătura poate trece și printr-o persoană fizică, dar numai sub o condiție pe care alineatul (4) o scrie expres: firmele să activeze pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente. Doi asociați comuni în domenii care nu se ating nu produc întreprinderi legate.

Consecința e în articolul 6. La o întreprindere parteneră, datele se cumulează proporțional cu procentul deținut. La una legată, se cumulează integral. O societate cu trei angajați al cărei asociat majoritar mai deține, în același domeniu, o firmă cu patruzeci ajunge astfel întreprindere mică, nu microîntreprindere, chiar dacă propriul bilanț arată altceva.

Ce înseamnă ajutor de minimis și cât se poate primi?

Un ajutor public de valoare mică, scutit de notificarea prealabilă către Comisia Europeană. Regulamentul (UE) 2023/2831 fixează la articolul 3 alineatul (2) un maximum de 300.000 de euro pentru o întreprindere unică, în orice perioadă de trei ani.

Formularea „în nicio perioadă de 3 ani” descrie o fereastră glisantă, care se recalculează la fiecare acordare. Regulamentul anterior vorbea despre trei exerciții financiare și despre un plafon de 200.000 de euro, iar acea variantă circulă încă pe scară largă. Regulamentul actual se aplică până la 31 decembrie 2030, ceea ce face din plafon singura cifră din acest articol cu termen cunoscut.

Întreprinderea unică se definește la articolul 2 alineatul (2) prin aceleași patru raporturi de control ca întreprinderile legate, inclusiv atunci când trec prin una sau mai multe firme intermediare. Perimetrul nu coincide totuși cu cel folosit la încadrarea ca IMM. Acolo intră și întreprinderile partenere, iar legătura printr-o persoană fizică e recunoscută explicit; regulamentul de minimis nu prevede nimic asemănător.

O participație de 30% într-o altă societate poate deci schimba categoria firmei, fără să atingă plafonul de minimis. Cele două verificări se fac pe liste diferite de firme, iar un apel de fonduri IMM le cere de obicei pe amândouă.

De ce contează data cererii mai mult decât conținutul ei?

Din cauza efectului stimulativ, condiția care leagă ajutorul public de o decizie pe care firma nu ar fi luat-o singură. Regulamentul (UE) nr. 651/2014 prevede la articolul 6 alineatul (2) că ajutorul are efect stimulativ numai dacă cererea scrisă a fost depusă înainte de începerea lucrului la proiect.

Momentul de la care proiectul se consideră început e definit strict, la articolul 2 punctul 23. Contează primul dintre trei evenimente: începerea lucrărilor de construcții, primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau orice alt angajament prin care investiția devine ireversibilă. Cumpărarea de teren și lucrările pregătitoare, precum obținerea permiselor și studiile de fezabilitate, sunt expres excluse.

O comandă fermă trimisă furnizorului cu o săptămână înainte de depunere nu scoate din decont utilajul respectiv, ci proiectul întreg. Regula e aceeași indiferent de program, fiindcă vine din regulamentul european, nu din ghidul apelului.

Ce cheltuieli nu intră niciodată în grant?

Cele excluse prin regulamentul care guvernează fondurile europene, oricare ar fi programul care le distribuie. Regulamentul (UE) 2021/1060 enumeră la articolul 64 alineatul (1) dobânzile la împrumuturi, achiziția de teren peste un anumit procent din total și taxa pe valoarea adăugată, fiecare cu excepțiile ei.

Cheltuială	Regula	Excepția
Dobânzi la împrumuturi	neeligibile	subvenția de dobândă sau de comision de garantare
Achiziție de teren	până la 10% din cheltuielile eligibile	15% la situri abandonate sau industriale cu clădiri
TVA	neeligibil	operațiuni sub 5 milioane de euro cost total, ori TVA nerecuperabil

Ultimul rând explică de ce regimul de TVA al firmei solicitante intră în bugetul proiectului. Cine deduce taxa prin decont o recuperează oricum, deci nu o mai poate deconta a doua oară din grant. Cine aplică regimul special de scutire o suportă efectiv, iar suma poate intra în cheltuiala eligibilă.

Ce obligații rămân după încasarea banilor?

Raportarea periodică, păstrarea documentelor și menținerea investiției finanțate. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 obligă beneficiarul de fonduri IMM, la articolul 43 alineatul (1), să păstreze evidența ajutoarelor primite cel puțin zece ani de la data ultimei alocări specifice.

Investiția are propriul termen. Articolul 65 din regulamentul fondurilor cere menținerea ei cinci ani de la plata finală. Statul membru poate reduce termenul la trei ani când e vorba de investiții sau de locuri de muncă create de IMM-uri. Închiderea activității sau mutarea ei în afara regiunii înăuntrul acestui interval atrage restituirea, proporțional cu perioada de neconformitate.

Recuperarea nu trece prin instanță. Deciziile prin care furnizorul dispune restituirea sunt titluri executorii, potrivit articolului 25 alineatul (4), iar suma se întoarce cu dobândă calculată de la data plății ajutorului. Când furnizorul nu are organe proprii de executare, dosarul trece la organele fiscale. Până la achitarea integrală, firma nu mai poate primi niciun alt ajutor de stat sau de minimis.

Ce greșesc cei mai mulți la fonduri IMM

Dosarele cad rareori pe calitatea proiectului. Cad pe verificări făcute înaintea evaluării propriu-zise, pe date declarate chiar de solicitant, al căror rezultat nu se mai poate îndrepta prin clarificări după depunere. Fiecare punct care urmează atinge altă etapă din pregătirea cererii.

• Firmele asociatului sunt lăsate în afara calculului. Încadrarea se face pe perimetrul din articolele 4^1–4^5, nu pe firma singură, iar declarația pe propria răspundere angajează răspunderea semnatarului.
• Plafonul de minimis se socotește pe firmă, nu pe întreprindere unică. Societățile aflate sub control comun, prin deținere majoritară sau prin dreptul de a numi conducerea, împart un singur plafon de 300.000 de euro.
• Ajutorul se socotește la data plății. Regulamentul îl consideră acordat când se conferă dreptul legal de a-l primi, deci o finanțare semnată anul trecut ocupă plafonul de anul acesta.
• Contribuția proprie e tratată ca formalitate. Grantul se decontează după ce cheltuiala e făcută și plătită, așa că firma are nevoie de bani sau de o linie de credit înainte de prima rambursare.

Întrebări frecvente

Poate o persoană fizică autorizată să primească ajutor de minimis?

Da. Noțiunea de întreprindere din dreptul european al concurenței acoperă orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul juridic și de modul de finanțare. Condițiile de eligibilitate ale fiecărui apel pot fi însă mai restrânse și pot cere o anumită formă juridică.

Ce se întâmplă dacă noul ajutor ar depăși plafonul de minimis?

Nu se acordă nici măcar parțial. Articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2023/2831 prevede că ajutorul nou care ar duce la depășirea plafonului nu beneficiază de dispozițiile regulamentului. Diferența până la plafon nu se poate folosi ca sumă maximă acordabilă.

Cine verifică plafonul înainte de acordare?

Furnizorul ajutorului, pe baza declarațiilor beneficiarului și a evidențelor publice. Consiliul Concurenței organizează registrul ajutoarelor de stat și de minimis, completat de furnizori. Articolul 6 din Regulamentul (UE) 2023/2831 cere ca, de la 1 ianuarie 2026, informațiile să fie ținute într-un registru central.

Ce se întâmplă cu ajutoarele de minimis la o fuziune?

Se adună. Articolul 3 alineatul (8) prevede că, la fuziuni și achiziții, se iau în considerare toate ajutoarele acordate anterior oricăreia dintre întreprinderile implicate. Ajutoarele acordate legal înainte de operațiune rămân legale, dar consumă plafonul entității rezultate.

Se pot combina un grant și un credit cu garanție de stat?

Uneori da, în limite scrise. Regulile de cumul stabilesc pentru fiecare cost eligibil o intensitate maximă a ajutorului public, iar depășirea ei prin însumarea a două surse face ajutorul incompatibil, chiar dacă fiecare sursă era corectă separat.