Lista de acte necesare la înființare PFA are opt poziții, iar două dintre ele le obține oficiul registrului comerțului fără cerere separată. Înregistrarea nu costă nimic, iar denumirea nu se inventează: e numele titularului plus mențiunea formei. Un singur document cere o decizie care contează ani mai târziu, și acela stă pe lista celor care se depun doar în anumite situații.
Ce documente cere dosarul de PFA?
Șase documente de adus, două care vin din oficiu și o operațiune prealabilă. Lista completă stă pe pagina PFA a Registrului Comerțului, împreună cu formularele-tip și cu mențiunea pozițiilor care vin din oficiu. Formularele nu se plătesc, nici la ghișeu, nici descărcate online.
Înainte de dosar se rezervă denumirea, printr-o cerere de verificare a disponibilității. Dovada primită se atașează la restul actelor.
| Ce cuprinde dosarul | Cine îl produce |
|---|---|
| Cererea de înregistrare | formular-tip, original |
| Anexa privind înregistrarea fiscală | formular-tip |
| Declarația-tip pe propria răspundere privind condițiile de funcționare | formular-tip |
| Dovada rezervării denumirii | eliberată pe baza cererii prealabile |
| Actul de identitate al titularului | copie certificată olograf |
| Dovada dreptului de folosință asupra sediului profesional | comodat, închiriere sau alt act de folosință |
| Verificarea unicității calității de titular | făcută de personalul oficiului |
| Cazierul fiscal | cerut de oficiu direct la ANAF |
Trei cuvinte din tabel cer traducere. Sediul profesional e locația declarată la registrul comerțului, prin care PFA-ul e identificat juridic — art. 2 lit. j^1) din OUG nr. 44/2008. Olograf înseamnă scris de mână de titular: pe copie se trece mențiunea de conformitate cu originalul și se semnează, fără notar. Firma, în limbajul legii, e denumirea profesionistului.
Condiționat, dosarul mai primește șase piese. Avizul asociației de proprietari; declarația că soțul sau soția participă în mod obișnuit la activitate; declarația privind patrimoniul de afectațiune. Apoi dovada pregătirii ori a experienței profesionale, dacă o lege specială o cere, împuternicirea pentru cine depune în locul titularului și declarația titularului că îndeplinește condițiile legale.
Comparația cu pașii de înmatriculare a unui SRL arată de unde vine diferența: acolo dosarul are unsprezece poziții, printre care actul constitutiv.
Ce nu conține dosarul, deși multe liste îl cer
Nu conține act constitutiv, nu conține capital social și, din noiembrie 2022, nu mai conține o declarație pe care ghidurile o listează încă. Explicația e în definiția formei: art. 2 lit. i) din OUG nr. 44/2008 descrie PFA-ul ca întreprindere economică fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește în principal forța sa de muncă.
Declarația dispărută are o istorie scurtă. Anexa la ordonanță avea, la punctul 1.2^1, o declarație olografă privind îndeplinirea condițiilor legale. Punctul a fost abrogat la 26 noiembrie 2022, prin art. 130 pct. 3 din Legea nr. 265/2022.
Conținutul nu s-a pierdut, s-a mutat. Aceeași lege a introdus art. 8 alin. (4) în ordonanță, iar declarația a devenit o clauză tipărită în cererea de înregistrare: semnând-o, titularul își asumă că nu e incapabil și că nu i s-a interzis judecătorește exercitarea calității. Un ghid care îl mai cere separat descrie procedura de dinainte de 2022.
O limită apare pentru cine are deja o formă de activitate. Un singur certificat de înregistrare se eliberează pe statut juridic, potrivit art. 14 alin. (1), iar art. 19 alin. (1) interzice cumulul de PFA și titular de întreprindere individuală.
Cum se stabilește denumirea unui PFA?
Nu se stabilește, se constată. Firma unui profesionist persoană fizică cuprinde numele și prenumele acestuia, plus forma de exercitare a activității economice — art. 52 alin. (1) din Legea nr. 265/2022. Un PFA se numește, așadar, „Popescu Ion persoană fizică autorizată”. Numele comercial ales liber nu e o opțiune la această formă.
Omonimia are soluție în lege. Dacă există deja un titular cu același nume, înregistrat sau doar rezervat, alin. (2) adaugă inițiala prenumelui tatălui sau al mamei, iar dacă nu ajunge, prenumele întreg.
Cât costă înregistrarea unui PFA?
Zero lei în taxe, cu două temeiuri care se confirmă reciproc. Art. 44 din Legea nr. 265/2022 prevede că pentru operațiunile de la art. 41 și art. 43 nu se percep taxe și tarife, iar art. 41 e chiar înregistrarea cerută înainte de începerea activității. Art. 4 alin. (1) include expres persoanele fizice autorizate în categoria vizată.
Al doilea temei explică de ce cifra rămâne zero și după soluționare. La un SRL, extrasul încheierii se publică în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, contra tarif. La un PFA, art. 15 alin. (2) lit. a) trimite încheierea în Buletinul electronic al registrului comerțului, iar alin. (4) prevede că publicarea în Buletin se face cu titlu gratuit.
Două cheltuieli pot apărea totuși, niciuna taxă de registru: semnătura electronică calificată, cerută de art. 84 alin. (3) la transmiterea electronică, și comunicarea prin poștă, potrivit art. 111 alin. (1) lit. c).
Există și o alternativă publică la firmele care vând înființări. Art. 35 din OUG nr. 44/2008 permite primăriilor să constituie birouri de asistență și reprezentare, care ordonează documentația, o remit registrului comerțului și primesc actele în original. Nu sunt gratuite: alin. (5) le permite să perceapă taxe stabilite autonom.
Cât durează și unde se depune dosarul de PFA?
Trei termene diferite, confundate des. Cererea se soluționează într-o zi lucrătoare de la înregistrarea ei, iar încheierea se publică în Buletin în cel mult 3 zile lucrătoare — art. 105 alin. (1) și art. 15 alin. (3) din Legea nr. 265/2022. Certificatul se eliberează în 3 zile lucrătoare, potrivit art. 13 alin. (2) din OUG nr. 44/2008.
Termenul pentru certificat e o normă specială a ordonanței, fără corespondent la societăți, și se calculează de la înregistrarea cererii sau de la completarea ei cu documentele solicitate. De acolo vin cifrele diferite care circulă online.
Oficiul competent nu se alege liber. Cererea se depune la registrul comerțului de pe lângă tribunalul din județul sediului profesional, potrivit art. 10 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 — la ghișeu, prin poștă, curierat sau electronic.
Lipsa unui element obligatoriu al cererii sau a unui înscris obligatoriu atrage respingerea, potrivit art. 77 din Legea nr. 265/2022. Art. 108 alin. (1) cere ca respingerea să se pronunțe prin încheiere motivată — decizia scrisă a registratorului, funcționarul care examinează dosarul. Plângerea se face în 10 zile calendaristice de la comunicarea încheierii sau de la publicarea ei în Buletin (art. 112), la judecătoria din raza sediului profesional (art. 113 alin. (1)).
Declarația de patrimoniu de afectațiune: singura decizie din dosar
Patrimoniul de afectațiune e o masă patrimonială care cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor afectate exercitării activității economice. Se constituie prin declarație scrisă, potrivit art. 2 lit. j) din OUG nr. 44/2008 — declarația de pe lista celor care se depun doar în anumite situații. Fără ea, masa nu există.
Ce obține cine o depune e mai puțin decât pare. Răspunderea titularului se exercită asupra bunurilor din patrimoniul de afectațiune, iar dacă acestea nu sunt suficiente, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului — art. 20 alin. (1). Declarația așază deci o ordine de urmărire: utilajele și laptopul primele, apartamentul expus dacă restul nu acoperă datoria.
Explicația stă în forma juridică: la un PFA nu apare un subiect de drept distinct de titular. Din aceeași simplitate vine regimul contabil — art. 15 din ordonanță cere evidență în partidă simplă, o înregistrare a încasărilor și plăților. Ambele intră în alegerea între PFA și SRL.
Ce greșesc cei mai mulți la dosarul de PFA
Greșelile scumpe apar în afara listei de documente: în calendar, în plafoanele formei și în regula care guvernează actele deja depuse. Oficiul aplică legea la dosarul primit; potrivirea dintre forma aleasă și planul de activitate rămâne treaba titularului. Patru situații apar constant:
- Emit prima factură înainte de înregistrare. Art. 7 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 cere înregistrarea înainte de începerea activității. Nu există termen de grație: alin. (2) acordă 15 zile de la acordul de constituire doar întreprinderii familiale.
- Declară a șasea activitate. Art. 16 alin. (1) limitează obiectul de activitate al unui PFA la cel mult 5 clase din codul CAEN, clasificarea oficială a activităților economice.
- Înlocuiesc un document după depunere. Art. 105 alin. (8) din Legea nr. 265/2022 prevede că înscrisurile depuse inițial nu mai sunt luate în considerare dacă solicitantul le modifică.
- Lasă activitatea întreruptă pe termen nelimitat. Art. 14 alin. (8) din ordonanță, introdus în 2022, oprește întreruperea temporară la 3 ani de la înscrierea mențiunii.
Sediul profesional într-un apartament: când nu e nevoie de avizul asociației
Când la adresa declarată nu se desfășoară efectiv nicio activitate. Titularul care are dreptul de folosință depune o declarație pe propria răspundere, sub semnătură privată, prin care atestă că la sediul profesional nu desfășoară activitate economică — art. 9 alin. (2^1) din OUG nr. 44/2008. În acest caz, formalitățile privind asociația de proprietari nu mai sunt necesare.
Formalitatea evitată e prevăzută de art. 40 alin. (1) din Legea nr. 196/2018: schimbarea destinației unei locuințe cere avizul scris al comitetului executiv și acordul scris, prealabil, al proprietarilor direct afectați cu care se învecinează. Ordonanța trimite încă la art. 42 din Legea nr. 230/2007, abrogată prin art. 110 din legea nouă.
Ipoteza acoperă pe cine prestează la client sau lucrează online, nu un atelier ori un cabinet la care vin clienți.
Întrebări frecvente
Poate un PFA să aibă angajați?
Da, cel mult trei. Art. 17 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 permite PFA-ului să lucreze singur sau cu cel mult 3 persoane angajate, cu contract individual de muncă.
Un PFA poate fi în același timp angajat la o firmă?
Da. Art. 17 alin. (2) din aceeași ordonanță permite cumulul calității de PFA cu cea de salariat al unei terțe persoane, în același domeniu sau în altul. Alin. (3) adaugă că PFA nu e considerată angajat al celor cu care colaborează, chiar dacă colaborarea e exclusivă.
Ce nume poate avea un PFA?
Numele și prenumele titularului, urmate de mențiunea „persoană fizică autorizată”, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 265/2022. La omonimie se adaugă inițiala ori prenumele întreg al tatălui sau al mamei.
Poate un PFA să deschidă un punct de lucru?
Da, prin înregistrare separată. Art. 14 alin. (3) din OUG nr. 44/2008 cere ca punctele de lucru să fie înscrise în registrul comerțului, cu respectarea dispozițiilor privind sediul profesional. Înscrisul care atestă dreptul de folosință se depune, potrivit art. 9 alin. (2), și pentru ele.
Are nevoie un PFA de diplomă pentru activitatea aleasă?
Numai dacă o lege specială cere pregătire sau experiență profesională pentru acea activitate, potrivit art. 8 alin. (3) din OUG nr. 44/2008. Anexa cere atunci fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea ori experiența.
Textul are caracter general și nu ține locul unei consultanțe juridice ori contabile. Termenele și limitele citate au starea din august 2026; ambele acte se modifică, deci se verifică la data depunerii.