Lista de acte necesare la înființare PFA are opt poziții, iar două dintre ele le obține oficiul registrului comerțului fără cerere separată. Înregistrarea nu costă nimic, iar denumirea nu se inventează: e numele titularului plus mențiunea formei. Un singur document cere o decizie care contează ani mai târziu, și acela stă pe lista celor care se depun doar în anumite situații.
Ce documente cere dosarul de PFA?
Șase documente de adus, două care vin din oficiu și o operațiune prealabilă. Lista completă stă pe pagina PFA a Registrului Comerțului, împreună cu formularele-tip și cu mențiunea pozițiilor care vin din oficiu. Formularele nu se plătesc, nici la ghișeu, nici descărcate online.
Înainte de dosar se rezervă denumirea, printr-o cerere de verificare a disponibilității. Dovada se atașează la restul actelor.
| Ce cuprinde dosarul | Cine îl produce |
|---|---|
| Cererea de înregistrare | formular-tip, original |
| Anexa privind înregistrarea fiscală | formular-tip |
| Declarația-tip pe propria răspundere privind condițiile de funcționare | formular-tip |
| Dovada rezervării denumirii | eliberată pe baza cererii prealabile |
| Actul de identitate al titularului | copie certificată olograf |
| Dovada dreptului de folosință asupra sediului profesional | comodat, închiriere sau alt act de folosință |
| Verificarea unicității calității de titular | făcută de personalul oficiului |
| Cazierul fiscal | cerut de oficiu direct la ANAF |
Trei cuvinte din tabel cer traducere. Sediul profesional e locația declarată la registrul comerțului, prin care PFA-ul e identificat juridic — art. 2 lit. j^1) din OUG nr. 44/2008. Olograf înseamnă scris de mână: pe copie se trece mențiunea de conformitate cu originalul și se semnează, fără notar. Firma, în limbajul legii, e denumirea profesionistului.
Condiționat, dosarul mai primește șase piese: avizul asociației de proprietari; declarația că soțul sau soția participă în mod obișnuit la activitate; declarația privind patrimoniul de afectațiune. Apoi dovada pregătirii ori a experienței profesionale, dacă o lege specială o cere; împuternicirea pentru cine depune în locul titularului și, dacă acela semnează și cererea, declarația titularului că îndeplinește condițiile legale.
Comparația cu pașii de înmatriculare a unui SRL arată de unde vine diferența: acolo dosarul are unsprezece poziții, printre care actul constitutiv. După înmatriculare, la licitații sau la bancă se solicită adesea certificatul constatator.
Anexa de înregistrare fiscală din tabel fixează regimul de start. Titularul cere acolo un cod de TVA de la prima zi sau rămâne sub plafonul de scutire pentru întreprinderi mici, care nu ține de forma juridică aleasă.
Ce nu conține dosarul, deși multe liste îl cer
Nu conține act constitutiv, nu conține capital social și, din noiembrie 2022, nu mai conține o declarație pe care ghidurile o listează încă. Explicația e în definiția formei: art. 2 lit. i) din OUG nr. 44/2008 descrie PFA-ul ca întreprindere economică fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește în principal forța sa de muncă.
Declarația dispărută are o istorie scurtă. Anexa la ordonanță avea, la punctul 1.2^1, o declarație olografă privind îndeplinirea condițiilor legale. Punctul a fost abrogat la 26 noiembrie 2022, prin art. 130 pct. 3 din Legea nr. 265/2022.
Conținutul nu s-a pierdut, s-a mutat. Aceeași lege a introdus art. 8 alin. (4) în ordonanță, iar declarația a devenit o clauză tipărită în cererea de înregistrare: semnând-o, titularul își asumă că nu e incapabil și că nu i s-a interzis judecătorește exercitarea calității. Separat se mai cere doar când cererea e semnată de un împuternicit: atunci titularul nu semnează el clauza.
O limită apare pentru cine are deja o formă de activitate. Art. 14 alin. (1) dă un singur certificat pe statut juridic, iar art. 19 alin. (1) interzice cumulul de PFA și titular de întreprindere individuală.
Cum se stabilește denumirea unui PFA?
Nu se stabilește, se constată. Firma unui profesionist persoană fizică cuprinde numele și prenumele acestuia, plus forma de exercitare a activității economice — art. 52 alin. (1) din Legea nr. 265/2022. Un PFA se numește, așadar, „Popescu Ion persoană fizică autorizată”. Numele comercial ales liber nu e o opțiune la această formă.
Omonimia are soluție în lege: dacă există deja un titular cu același nume, înregistrat sau doar rezervat, alin. (2) adaugă inițiala prenumelui unui părinte, iar dacă nu ajunge, prenumele întreg.
Cât costă înregistrarea unui PFA?
Zero lei în taxe de registru. Art. 44 din Legea nr. 265/2022 elimină taxele pentru înregistrarea inițială și pentru mențiunile ulterioare — dispoziția acoperă explicit persoanele fizice autorizate prin art. 4 alin. (1).
Al doilea temei explică de ce cifra rămâne zero și după soluționare. La un SRL, extrasul încheierii se publică în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, contra tarif. La un PFA, art. 15 alin. (2) lit. a) trimite încheierea în Buletinul electronic al registrului comerțului, iar alin. (4) o declară gratuită.
Două cheltuieli pot apărea totuși, niciuna taxă de registru: semnătura electronică calificată, cerută de art. 84 alin. (3) la transmiterea electronică, și comunicarea prin poștă (art. 111 alin. (1) lit. c)).
Există și o alternativă publică la firmele care vând înființări: art. 35 din OUG nr. 44/2008 permite primăriilor să constituie birouri de asistență, care ordonează documentația și o remit registrului comerțului, contra unor taxe stabilite de ele (alin. (5)).
Cât durează și unde se depune dosarul de PFA?
Trei termene diferite, confundate des. Registratorul are o singură zi lucrătoare pentru soluționare, numărată de la primirea cererii (art. 105 alin. (1) din Legea nr. 265/2022). Încheierea se publică în Buletin în cel mult 3 zile lucrătoare — art. 15 alin. (3). Certificatul se eliberează în 3 zile lucrătoare, potrivit art. 13 alin. (2) din OUG nr. 44/2008.
Termenul pentru certificat e o normă specială a ordonanței, fără corespondent la societăți, și curge de la înregistrarea ori de la completarea cererii. De acolo vin cifrele diferite care circulă online.
Oficiul competent nu se alege liber. Cererea se depune la registrul comerțului de pe lângă tribunalul din județul sediului profesional, potrivit art. 10 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 — la ghișeu, prin poștă, curierat sau electronic.
Lipsa unui element obligatoriu al cererii sau a unui înscris obligatoriu atrage respingerea, potrivit art. 77 din Legea nr. 265/2022, pronunțată prin încheiere motivată a registratorului — funcționarul care examinează dosarul (art. 108 alin. (1)). Plângerea se face în 10 zile calendaristice de la comunicarea încheierii sau de la publicarea ei în Buletin (art. 112), la judecătoria din raza sediului profesional (art. 113 alin. (1)).
Declarația de patrimoniu de afectațiune: singura decizie din dosar
Patrimoniul de afectațiune e o masă patrimonială care cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor afectate exercitării activității economice. Se constituie prin declarație scrisă, potrivit art. 2 lit. j) din OUG nr. 44/2008 — declarația de pe lista celor care se depun doar în anumite situații. Fără ea, masa nu există.
Ce obține cine o depune e mai puțin decât pare. Răspunderea se exercită asupra bunurilor din patrimoniul de afectațiune, iar dacă acestea nu sunt suficiente, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului — art. 20 alin. (1). Declarația așază deci o ordine de urmărire: utilajele primele, apartamentul expus dacă restul nu acoperă datoria.
Explicația stă în forma juridică: la un PFA nu apare un subiect de drept distinct de titular. Din aceeași simplitate vine regimul contabil — art. 15 din ordonanță cere evidență în partidă simplă, o înregistrare a încasărilor și plăților. Ambele intră în alegerea între PFA și SRL.
Ce document lipsește când depui la ANAF?
Greșelile scumpe apar în afara listei de documente: în calendar, în plafoanele formei și în regula care guvernează actele deja depuse. Oficiul aplică legea la dosarul primit, iar potrivirea dintre forma aleasă și planul de activitate rămâne treaba titularului. Patru situații apar constant:
- Emit prima factură înainte de înregistrare. Art. 7 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 cere înregistrarea înainte de începerea activității. Nu există termen de grație: alin. (2) acordă 15 zile de la acordul de constituire doar întreprinderii familiale.
- Declară a șasea activitate. Art. 16 alin. (1) limitează obiectul de activitate al unui PFA la cel mult 5 clase din codul CAEN, clasificarea oficială a activităților economice.
- Trimit o versiune revizuită a unui act deja depus. Art. 105 alin. (8) din Legea nr. 265/2022 prevede că înscrisurile inițiale nu mai sunt luate în considerare odată ce solicitantul le modifică.
- Lasă activitatea întreruptă pe termen nelimitat. Art. 14 alin. (8) din ordonanță, introdus în 2022, oprește întreruperea temporară la 3 ani de la înscrierea mențiunii.
Sediul profesional într-un apartament: când nu e nevoie de avizul asociației
Când la adresa declarată nu se desfășoară efectiv nicio activitate. Titularul care are dreptul de folosință depune o declarație pe propria răspundere, sub semnătură privată, prin care atestă că la sediul profesional nu desfășoară activitate economică — art. 9 alin. (2^1) din OUG nr. 44/2008. În acest caz, formalitățile privind asociația de proprietari nu mai sunt necesare.
Formalitatea evitată e prevăzută de art. 40 alin. (1) din Legea nr. 196/2018: schimbarea destinației unei locuințe cere avizul scris al comitetului executiv și acordul scris, prealabil, al proprietarilor direct afectați cu care se învecinează. Ordonanța trimite încă la art. 42 din Legea nr. 230/2007, abrogată prin legea nouă.
Ipoteza acoperă pe cine prestează la client sau lucrează online, nu un atelier la care vin clienți.
Întrebări frecvente
Poate un PFA să aibă angajați?
Da, cel mult trei. Art. 17 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 permite PFA-ului să lucreze singur sau cu cel mult 3 persoane angajate, cu contract individual de muncă.
Un PFA poate fi în același timp angajat la o firmă?
Da. Art. 17 alin. (2) din aceeași ordonanță permite cumulul calității de PFA cu cea de salariat al unei terțe persoane, în același domeniu sau în altul. Alin. (3) adaugă că PFA nu e considerată angajat al celor cu care colaborează, chiar dacă colaborarea e exclusivă.
Ce nume poate avea un PFA?
Numele și prenumele titularului, urmate de mențiunea „persoană fizică autorizată”, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 265/2022. La omonimie se adaugă inițiala ori prenumele întreg al tatălui sau al mamei.
Poate un PFA să deschidă un punct de lucru?
Da, prin înregistrare separată. Art. 14 alin. (3) din OUG nr. 44/2008 cere ca punctele de lucru să fie înscrise în registrul comerțului, cu respectarea dispozițiilor privind sediul profesional. Înscrisul care atestă dreptul de folosință se depune și pentru ele (art. 9 alin. (2)).
Are nevoie un PFA de diplomă pentru activitatea aleasă?
Numai dacă o lege specială cere pregătire sau experiență profesională pentru acea activitate, potrivit art. 8 alin. (3) din OUG nr. 44/2008. Anexa cere atunci fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea ori experiența.
Textul are caracter general și nu ține locul unei consultanțe juridice ori contabile. Termenele și limitele citate au starea din august 2026; ambele acte se modifică, deci se verifică la data depunerii.
